Romania literara

Spre deosebire de creatia poetica, strinsa in volume dupa multi ani de gestatie, scrisorile de dragoste ale lui Leonid Dimov au farmecul, dar si stingaciile tineretii. E firesc, intrucit ele acopera intervalul 1943-1954, infatisindu-1 pe autor (nascut in 1926) in faza unei adolescente de care se desprinde cu greu. indragostit pina peste cap de o fata cu poeticul nume Lucia Salam, care viseaza la o cariera de balerina zguduind Parisul artistic si monden, viitorul poet penduleaza intre mesaje inflacarate, de un pronuntat idealism, si epistole inflamate, rele, coborite la tonul si stilistica vulgaritatii. intr-un moment de amarnica suparare, iritat la maximum de faptul ci Lucia nu se arata cu totul insensibila la aspectele fizice ale iubirii, cavalerul ii comunica... dimensiunile podoabei sale barbatesti (lungime plus diametru). Din corpusul de corespondenta lipsesc epistolele feminine (apar doar citeva rinduri, lamuritoare asupra stilului celei care le semneaza), astfel ci nu avem posibilitatea de a inregistra contrareactia la o asemenea reactie, contraatacul la un asemenea atac suburban. Le putem totusi aproxima. Dintre cei doi, prin toate chinurile iadului erotic trece Leonid Dimov, care isi face din Lucia o icoana si e scuturat de friguri cind aceasta nu pare intocmai. Lumina pe care o proiecteaza asupra ei nu este una realista, ci lucitoare, amagitoare ca o foita de aur. E normal, atunci, ca ea sa fie diminuata de aproape fiecare gest real, omenesc, femeiesc al iubitei divinizate. Orice ar face si ar spune, nu s-ar ridica la inaltimea la care a ridicat-o indragostitul.