Vorbind punctual despre cartea mea, “credibil“ e probabil primul cuvint de care m-as feri.
Ca si in prima carte, am continuat ideea naratorului necreditabil, ducind-o la un alt nivel. Daca in Legaturi bolnavicioase aveam o poveste spusa de o fata mitomana si instabila emotional, acum am scris o poveste la persoana a III-a, o naratiune aparent traditionala. In centrul ei se afla un baiat, Sal, care are viziunea propriului sau viitor. Intreaga lui viata, pe care cititorul o urmareste in firul epic, este o fictiune (a lui) topita in fictiunea mea. A te astepta sa gasesti verosimilitate sau credibilitate e, cred, impropriu pentru o astfel de carte, tot la fel de nepotrivit cum te-ai duce la un film de Lynch si ai vrea sa descoperi, la sfirsit, cine e “Bob“.