in Glasul Aradului

Adio, adio, patria mea cu i din i, cu a din a a avut cel mai mult succes. A fost si primul volum publicat la o editura mare si a stirnit ceva vilva la vremea lui - si din cauza temei, si din cauza povestii din volum, cea cu intoarcerea din America... Atunci nu mi-am dat seama de asta, dar acum, punind lucrurile cap la cap, inteleg mai bine cum s-a intimplat. Si cred ca a mai fost ceva. Un fenomen independent de aparitia cartii, dar sincronizat cu ea. Adio, adio... a aparut intr-un moment in care disponibilitatea publicului pentru o generatie noua de scriitori romani era in crestere. A atras atentia fiindca era o carte... sa zic interesanta, bunicica, lecturabila, oricum... dar scrisa de un autor tinar.