Scriitorul polemizeaza pe diferite teme, face comentarii etnice si religioase (unele dintre ele cam sovine, ce-i drept) sau analizeaza situatia politica din timpul razboiului ruso-turc. Cel mai adesea insa foloseste orice imprejurare pentru a plonja direct in povestire, pe care o simti deja palpitind sub coaja relatarilor curente. Fara ea, Dostoievski pare ca se sufoca. Iar povestirile acestea sint scurte, rasarite parca din senin in text, cu un nod central extrem de tensionat si de o stranietate perfecta.

Related products

Produs adăugat la favorite
Consimțământ pentru cookie-uri