in Cotidianul

Autorul n-a mai facut pina acum o incursiune in stilul picaresc, dar de acesta se apropie semnificativ Nebunii in Brooklyn: unii dintre ratatii lui Auster si-au avut partea lor de probleme cu legea, iar redemptiunea pe care le-o ofera intriga e facuta sa para pur accidentala. Insa autorul Trilogiei New Yorkului si-a luat deja critici pentru neverosimilitatea tramelor sale, iar acest roman nu e o exceptie. Coincidentele se tin lant, iar cititorul trebuie sa traga aer in piept si sa le inghita. Surprinzator, pe cit de tolerant e cu ratatii sai de virsta mijlocie, pe atit de aspru e autorul cu frumusetea feminina: personajele care o poseda au parte in acest roman de dezastre pe banda rulanta. Si componenta tragica, dar si tema izolarii, atit de frecvent exploatata de Auster, sint pasagere in acest roman. Pe Nathan Glass il recunosti drept antierou de-ai scriitorului printr-un singur semn distinctiv: tendinta de a trece neobservat. Locvacitatea de la inceputul romanului, motivata de nefericire, si, in consecinta, de dorinta de a spune totul, face treptat loc unui stil ceva mai compact si zgirceniei in ceea ce priveste informatiile despre sine. Insa de la tiradele anti-Bush, Glass nu se abtine niciodata. Oricum, Auster e un scriitor mereu capabil de surprize si, in ciuda acceleratiei cinematografice de evenimente din acest roman si a expansivitatii lui fata de cititor, pregateste un final in cheie tragic-ironica, plasat intr-un septembrie al acestui inceput de secol, care avea sa il schimbe pentru totdeauna.