in Suplimentul de cultura

Mariana Codrut scrie despre oameni si lucruri, despre realitatea sumbra pe care, de cele mai multe ori, o surprinde cu precizia unei camere de filmat, despre iubire si despre singuratate. Peisajul citadin, cu blocuri cenusii, in care oamenii stau etajati ca in catacombe, in contrast cu satul linistit din lunca Prutului, spatiu paradisiac, scaldat in lumina, reprezinta cadre ale actiunii ultimului roman al scriitoarei, Nudul Dianei. Realitatii vulgare, absurde si agresive din peisajul citadin, care il duce pe om pe culmile disperarii si il face sa-si piarda identitatea, ii sint opuse mici oaze de tandrete, iar scriitoarea lupta prin scris impotriva uritului ce o inconjoara. Peisajele sint insotite de numeroase portrete de interior, romanul ricoseaza ca o oglinda uriasa lumea, iar literatura, care incearca sa inlocuiasca paradisurile suprimate, pare sa aiba pentru Mariana Codrut, la fel ca si in cazul lui Kafka, rolul autoconservarii, devenind astfel un mod de viata.