Suplimentul de cultura

Romanul lui Bogdan Popescu dezvolta o interpretare proprie a trecutului comunist si nu numai, servindu-se in acest scop de o atmosfera anume creata, intre magic, comic si o condamnare surda care se poate citi la fiecare pagina. Mai important insa e ca lumea satului pare sa subziste in ciuda comunismului, impotriva lui, cu aroganta vietii organice fata de orice artefact. Fantasticul este o modalitate de consacrare a lumii satesti si de scoatere a ei din istorie. Nu insa polemic, nu insa violent. B. Popescu nu face greseala de a transa ideologic universul in doua. Supranaturalul ii viziteaza si pe inspectorii scolari, si pe fostii disidenti, si pe tiganii paria, si pe plutonieri, e drept, in cazul fiecaruia cu alta infatisare. Intregul univers al cartii este invaluit de mantaua ampla a fantasticului. Iar cheia fantasticului se gaseste in referirea constanta la «Cel ce doarme» si viseaza Satul cu Sfinti si toate intimplarile sale.