Suplimentul de cultura

Am scris un roman exact asa cum mi-am propus. De 250 de pagini, cu fraze scurte, cu poveste atragatoare (zic eu), cu personaje conturate. Un roman atent cu cititorul, oferindu-i mici complicitati de naratiune si, mai ales, incercind sa nu-l plictiseasca. La batalia de titluri de pe piata, primul cascat al cititorului inseamna ca treci la cei invinsi. Am mai avut ceva in program: am scris aceasta carte ca si cind nu as fi un scriitor roman care se adreseaza cititorilor romani. Am incercat sa joc rolul unui scriitor central-european care se adreseaza cititorilor europeni. Oare il atrag pe cititorul mediu din Munchen? Il pot interesa pe cel din Budapesta, din Nisa ori din Barcelona? Acestea au fost intrebarile cu care mi-am jalonat scrierea. Am pus un pariu: am vrut sa vad daca sint in stare ca, intr-un an, sa duc un roman la bun sfirsit. Am putut.