Formula As

Trei zile cu mama e povestea imposibilitatii de a scrie o carte chiar cu acest titlu, naratorul, pe nume Francois Weyergraf, neavind nici chef, nici rabdare de a-si respecta contractul editorial pentru care incasase deja banii. Urmarit de fisc, la care se aduna datoriile, ezitind intre ceea ce a promis sa scrie si ceea ce i-ar face lui placere sa scrie, romancierul se multiplica dupa sistemul papusilor rusesti in alte voci narative – Graffenberg, Weyerstein, Weyerbite – ratacindu-se cu aceste alter-ego prin subiecte ce nu pot fi tratate intr-o carte intitulata Trei zile cu mama – unele de-a dreptul trasnite, de un umor sec remarcabil. Dar, in ultima parte, Weyergraf preia din nou puterea, impunind-o ca personaj pe Marie, mama lui octogenara, dominatoare si care stie ce vrea de la viata. Un accident al batrinei ii prilejuieste scriitorului in blocaj de inspiratie intoarcerea in casa copilariei din Provence, reintilnirea cu cele patru surori ale lui, si ele deja virstnice. Zilele petrecute cu mama fac sa dispara descurajarea de a nu putea scrie cartea promisa, suferinta datoriei si angoasa perfectiunii, in fata evidentei ca a fost si e fiul iubitor al acestei mame vitale, ca, oricit de batrin el insusi, cordonul ombilical nu poate fi taiat. Povestindu-si sub diferitele variante de nume tandretea, melancolia, obsesiile, tribulatiile conjugale si paterne, plictisul, beneficiile si dezavantajele meseriei de scriitor, Francois W. a brodat din nimicuri o dantela frumoasa.