Norman Manea a scris o carte sub semnul vremurilor: o anatomie a exilului si a esecurilor sale, atit de bine armonizata cu cliseele culturale, atit de rezistenta in fata tentatiilor dulcege ale retrospectiei incit reuseste sa schiteze peisajul dezradacinarii in toata complexitatea sa si in acelasi timp sa ne sfisie inima. Matura, dificila, bogata in ironie si paradox (bogatie pe care o avea Kafka, bogatie pe care o aveau Musil si Gombrowicz), <> elimina facilul asa cum ai da la o parte coaja de portocala. E un spectacol extrem de dureros, dar controlat cu forta uluitoare. Rezultatul poate fi plasat printre cele mai bune carti de memorii ale unei intregi generatii.

Related products

Produs adăugat la favorite
Consimțământ pentru cookie-uri