în Observator cultural, nr. 1113

Eșuat pe o canapea în Gordita Beach (oraș fictiv din California care oglindește Manhattan Beach, în care Pynchon a locuit pentru o scurtă perioadă), undeva în sudul Los Angelesului, în ultimii ani ai erei hippie, după ce crimele familiei Manson au zguduit America, Doc Sportello ne livrează constant un cocktail psihedelic de umor, nedumerire și tandrețe. Totul în traducerea excelentă a lui Dan Croitoru. Intriga vine rapid, în chiar primele pagini ale romanului, c nd Shasta Fay Hepworth, o fostă iubită de care e încă îndrăgostit, îl vizitează pe Doc pentru a-i cere ajutorul într-o situație periculoasă care-i implică pe noul ei iubit, Mickey Wolfmann, un magnat al imobiliarelor, pe soția acestuia și pe amantul ei. De aici lucrurile nu fac dec t să se complice într-un tablou conspirativ grandios care cuprinde o navă, dar și o organizație secretă cu numele Colț de Aur, o grupare fascistă, Frăția Ariană, dar și Panterele Negre, LAPD, Nixon, un saxofonist decedat și precursorul Internetului, ARPANET. Să asiști la această complicată și amuzantă desfășurare entropică – cum numai Pynchon poate pune în scenă, cu un pahar într-o mînă și cu un apus de vară pe fundal, este un vis pe care m-am bucurat să-l trăiesc aievea.