în revista Apostrof, nr. 4/2022

E binecunoscut începutul Divinei Comedii, la care se raportează din start Bogdan-Alexandru Stănescu în noul lui roman, Abraxas (Iaşi, Polirom, 2022, 614 p.). O dedicaţie discretă către un Virgiliu protector avertizează cititorul în legătură cu spaţiul infernal cartografiat. Selva oscura, teritoriul păcatului dantesc, este pentru Mihai/ Michi Lucescu, protagonistul romanului, un altfel de iad în care se amestecă traumele copilăriei şi ratarea. Convenţia narativă propusă e aceea a unui bloc al memoriei, în care eroul matur accesează diferite camere cu conţinuturi biografice sau imaginare diferite. (…) Cu Abraxas, Bogdan-Alexandru Stănescu dă unul dintre cele mai bune romane ale ultimelor decenii, izb nda e limpede la nivelul stilisticii şi-al construcţiei. Are forţa şi respiraţia largă pentru povestea care curge pe mai bine de şase sute de pagini, are controlul unei fraze dense, întinse uneori pe jumătate de pagină, modelată de fluxul memoriei. Şi, mai ales, are maturitatea unui metabolism cultural care-a ajuns la propria lui sinteză expresivă.