Într-un prezent tulburat de război, Simfonia mută a lui Nichita Danilov reordonează însăși structura Universului, aduc nd în atenția publicului cititor întrebări existențiale care dau sens însăși vieții pe care o trăim. Această colecție de nuvele și povestiri, recent publicată la Editura Polirom, scoate din matca sa definiția concisă a hazardului, reordonează particulele, dispersează atomii și integrează personaje-simbol. Spectrul Urmuz, pictorul Van Gogh, profesorul Stephen Hawking sunt doar c teva exemple extrase din aerul „surd, ca de p slă” al acestei lumi noi. Atmosfera din Simfonia mută e sub semnul furtunii, dar și al nălucirilor, al unui vis continuu și straniu, al unei realități în care pătrund, nestingherite, „semnele Gheenei”. E o lume stăp nită de „imagini-ființe”, de „existențe posibile ce nu și-au găsit încă rostul în lume”, aceleași care vin să pună singurele întrebări care contează, cele care trasează căi de acces între lumi infinite și finaluri multiplicate la nesf rșit prin două oglinzi puse față în față. Realitatea propriei minți își pierde contururile, conștiința și trupul se dilată deopotrivă. (…) Nichita Danilov se dovedește, și de această dată, nu doar dirijorul, ci și compozitorul fantastic al unei simfonii nepieritoare.
