în revista Vatra

Marta Petreu scoate din vulgate (…) relațiile ideologice ale lui Lucian Blaga, pun nd lupa asupra unei serii de fapte pe care le cunoaște toată lumea (prezența filozofului în cabinetul ministerial al guvernului Goga-Cuza; relația extrem de incomodă cu regimul stalinist în anii ʼ50), dar pe care nimeni nu s-a obosit să le explice p nă acum. Demonstrația generală a cărții, care se susține deopotrivă cu privire la anii fascismului și ai comunismului în variantele lor autohtone, e că Blaga a rămas un scriitor neangajat, preocupat de a-și gestiona libertatea de expresie profesională în momente c nd aceasta a devenit problematică. Pentru a ilustra acest comportament, Marta Petreu reconstruiește – apel nd la o serie de surse fragmentare precum texte de memorialistică (ale lui Blaga și ale apropiaților), interviuri, documente de arhivă, note informative etc. – întreaga rețea de relații ideologice și personale ale filozofului. Meritele de puzzle intelectual ale cărții sunt incontestabile: autoarea încearcă să hașureze spații goale din biografia autorului, scotocind după cele mai mici detalii. Acolo unde mai răm n totuși asemenea spații neacoperite, Marta Petreu confruntă mărturii paralele, restabilește calendarul activităților (uneori zilnice!) filosofului, înlătură ipoteze nesustenabile în favoarea unora plauzibile. Astfel înc t cartea convinge chiar și în punctele unde lipsesc probele documentare directe. (…) În fine, cartea Martei Petreu e o probă convingătoare că autorul Trilogiei culturii, care părea să fi intrat într-un impas de receptare în ultimii ani, nu e deloc un subiect închis pentru cercetarea actuală.