Ziarul de Iasi

Porunca lui rabbi Akiba este o carte nu numai cu un sex incert dar mai ales imposibil de abandonat, ca simplu cititor. De mult n-am mai citit un autor roman atit de pasionant si in acelasi timp atit de greu de comentat. In ciuda titlului sau, care sugereaza existenta unui mesaj imperativ, cartea straluceste prin totala absenta a unui mesaj. Intr-un anume fel este o carte de atmosfera: un reportaj de idei in lumea cartilor si a reprezentarilor despre acestea. S-ar putea spune ca avem un elogiu al lecturii si al cartilor. Poate. Dar nu mi se pare acesta mesajul cartii. Autorul se foloseste de carti intii de toate ca de o scenografie. Iar daca elogiul cartii si al lecturii este in logica demersului, Valeriu Gherghel are grija cu aerul ca nu este decit o inocenta contradictie, un deficit de argumentare, sa ne distruga aceste certitudini. Cartea sau viata?, pare a ne intreba mereu dl. Gherghel. Viata, fireste, spune el, impreuna cu <> sau de la distanta, fostul primar al orasului Bordeaux, Michel de Montaigne.