în Observator cultural, nr. 1091

Ioșca este un roman în care se tace mult și se simte enorm. Ioșca și Ilona, cuplul central al prozei, întruchipează cel mai bine spiritul acestei cărți. În linii mari, Ioșca este un roman despre dragostea dintre acești doi oameni simpli, despre tot ce presupune asta, adică căutare, speranță, împreunare, dar și suferință, durere și, inevitabil, moarte. De asemenea, cartea este și o cosmogonie, povestea unei lumi care se naște din iubirea, tăcerea și moartea pe care cei doi o împărtășesc – doar primele două fizic, a treia mai mult simbolic. (…) Ioșca este cel mai ambițios roman al lui Cristian Fulaș, cu mize mari, cu teme importante, cu o scriitură de o naturalețe cum puțini prozatori rom ni contemporani s-ar putea lăuda. Din punct de vedere al construcției narațiunii, romanul acesta este cea mai sofisticată și mai reușită carte a sa (…) Reținem că în acest an, care a fost de departe al prozei în literatura rom nă, Ioșca reușește să se diferențieze și să se impună printre romanele care marchează începutul unui nou deceniu literar.