Exerciții de liniște, volum de povestiri, se recomandă prin c teva ingrediente-cheie: limpezimea scriiturii și, în al doilea r nd, capacitatea de depistare a zonelor fertile ficțiunii din cotidianul mereu generos în materie de teme și subiecți de sondare. Cuv ntul de ordine este dinamismul stilistic și compozițional deopotrivă. Practicant al textului jurnalistic ferm articulat, autorul pare un maestru al propozițiilor scurte, tăioase, alerte, unde utilizarea fiecărei vocabule a fost atent c ntărită și judecată prin raportare la economia întregului. De asemenea, caracterul așezat al textelor din Exerciții de liniște e probat prin selecția și individualizarea protagoniștilor. Personajele din prozele lui Amariei pot fi înt lnite la tot pasul pe ulițele satelor și pe străzile orașelor Rom niei. În aparență, nu au nimic extraordinar, care să-i recomande drept eroi ai unor nuclee epice vrednice de a fi transpuse în proză. Însă lentila de natură jurnalistică observă atent, întoarce pe toate fețele, contextualizează și izbutește redarea unor imagini deconcertate, de impact imediat, ale manifestărilor comportamentale ale subiecților săi. Totuși, miza prozatorului diferă de cea a jurnalistului; în spatele textelor curate, aparent sterpe din punct de vedere stilistic, se ascunde o construcție atent ticluită, ce uzează de întreg instrumentarul aflat la dispoziția unui scriitor de ficțiune. Utilizarea strategiilor narative diverse și minuțioasa compunere a dialogurilor sunt plasate în echilibru fericit cu inserturi de umor adesea negru ca tăciunele, sarcasm (in)voluntar și gravitas neașteptat.
