Această carte e lipsită în totalitate de orice jargon filosofic. Altfel spus, e scrisă în limba noastră a tuturor. Ba chiar, nu are niciun sens (altul decît cel strict pedagogic) să repartizezi scriitura şi maniera de gîndire a lui Afloroaei în paradigme, problematici şi autori, căutînd influențe şi filiații. Nu are sens, pentru că e vorba aici, după cît pot să îmi dau seama, de sensul înalt al filosofiei.
