Sjón scrie concis și își descoperă sau își imaginează personajele într-un trecut mai mult sau mai puțin îndepărtat al Islandei. În secolul al XVII-lea, Din pîntecul balenei; în secolul al XIX-lea, Vulpea albastră și, în primele decade ale secolului 20, romanul despre care scriu acum. (…) Episoadele cele mai izbutite ale romanului sînt cele în care islandezul se ocupă de viața măruntă a orașului, în timpul epidemiei, cu tușe apăsate, sigure.
