(…) originea acestui roman s-ar afla în două imagini: una din ultimii ani ai comunismului, cînd lucram ca soră medicală într-un spital de provincie din Rom nia, iar într-o noapte de gardă, am văzut un fetus aruncat pe jos într-o baie; cea de-a doua, dintr-un home medicalisé elveţian, unde lucram în timp ce studiam la Universitatea din Fribourg: am deschis uşa unui salon şi am văzut un domn foarte bătrîn citind o carte nemţească. Nu m-am gîndit niciodată la aceste două imagini. Nu ştiu ce era cu fetusul acela, însă, între timp, am aflat ce carte citea elveţianul acela foarte bătrîn, „cu nişte aripi uriaşe“ (n.r. – Un domn foarte bătrîn cu nişte aripi uriaşe, povestire de Gabriel García Márquez).
