Toți copiii librăresei prezintă un spectacol de vitalități introvertite, în care diafanul este survolat psihologic. Un roman despre o femeie-rubin, a cărei frumusețe stă în im-perfecțiunile ei. Stigmatizată de un trecut ghinionist și neșlefuită sentimental, ea strălucește într-o lume de copii. Semn că, oricît de reținută, Veronica D. Niculescu n-are cum să se desprindă de atașamentul la fabulos. E de-a dreptul imposibil. Căci face parte organică din imaginarul ei romanesc. Tocmai de aceea există familiarități cu celelalte volume, cu care romanul dialoghează subtil și, nu o dată, poetic. Începînd cu conceptul de familie; imuabil, el va fi reluat în scenarii diferite.
