în Dilema Veche, nr. 845

Apocrife sau nu, personale sau auzite, toate relatările lui Ioan T. Morar trec însă printr-un filtru interpretativ comun, care explică printre altele și de ce o mare parte din notorietatea autorului se datorează apartenenței la grupul de umor „Divertis”. Ioan T. Morar caută invariabil poanta din spatele oricărui narativ comunist. Nu e vorba de o tehnică de redactare, este chiar modalitatea lui de atunci și de acum de a înțelege lumea în care se născuse. (…) Poate că în cartea sa istoricii nu vor descoperi mari revelații, dar în mod sigur publicul larg, indiferent dacă a apucat sau nu comunismul, va găsi o modalitate de a se (re)apropia de o epocă deja greu de conceput astăzi. Deși „tehnica rîs news-ului” era răspîndită, Ioan T. Morar e primul care o expune sistematic și umple astfel un gol în memorialistica perioadei comuniste.