în Orizont, nr. 2

Fără îndoială, Hotel Ambos Mundos e un dens jurnal de călătorie. Dar nu numai atît. Recuperează imaginea omului (uneori la vedere, alteori în umbra sugestiei ori a trimiterii livreşti), însă rîvneşte să reaşeze umanul într-o umanitate care-l vede tot mai mult ca pe un corp străin. Iar pentru aceasta, jurnalul topeşte în structura lui discursivă reflecţii care străbat antropologia, istoria, filosofia şi literatura. Aşa cum le formulează Vintilă Mihăilescu, tipologia lui homo turisticus (cu turistul-entomolog, turistul staţionar, digital, conchistador parvenit, rural şi pelerin) şi consideraţiile despre călătorie (ca strămoş totemic al turismului de astăzi, cu nevoia lui de autenticitate) au verva sprinţar-caustică a unui exeget pentru care umanitatea înglobează în primul rînd o problemă de conştiinţă.