în Observator cultural, nr. 940

Cuprinsul și conținutul conferințelor ne spun totul despre ceea ce a comentat marele scriitor. „Originile tangoului” – modeste și pedestre, venind dinspre popor/mahala/bordel, și nu din înalta societate, cum s-a întîmplat cu alte dansuri europene, „Despre cuțitari și mardeiași” – conferință în care iar ajungem la personajele tangoului și la rădăcinile sale în milonga, „Evoluție și răspîndire”– a treia prelegere, în care ajungem la Argentina centenarului, „Carlos Gardel și periferiile din Buenos Aires”, ultima conferință, parcă și cea mai miezoasă, despre sufletul argentinian, cu numeroase trimiteri la alte spații cultural-geografice, în care povestirea și filmul dau viață unor personaje fascinante precum cuțitarul, femeia de moravuri ușoare și „băieții de familie bună”. Frumoase conferințe.