în Dilema veche, nr. 760

În fine, o splendidă proză este „Drumul cel negru”, povestea unei mătuși arțăgoase, dure și dîrze ca „pălămida”, care, ambiționată de atenționarea preotului că nu e destul de empatică la o înmormîntare, dă drumul unor bocete sfîșietoare, venite dintr-o lume veche și violentă, nepotrivită cu modernitatea pioasă, dar în fond aseptică și indiferentă, a convoiului de rubedenii jenate și înspăimîntate de la oraș. În astfel de texte (alături de care aș pune: „În rîpa străluminată”, „Arătătorul”, „Valeriu”, „Goroneanu”, „La mătușa Melania”, „La stropit via”) atinge Radu Părpăuță nivelul său cel mai bun. 

Related products

Produs adăugat la favorite
Consimțământ pentru cookie-uri