în revista Orizont, nr. 8

Plasarea la limita dintre realitate și ficțiune e susținută de discuțiile incitante și conflictuale ce vizează probleme grave, reale din perioada interbelică. Dar dincolo de rolul lor informativ, astfel de discuții sau observații pe marginea polemicilor fac din Efectul fluturelui o carte cu mesajul la vedere. Caracterul permanent, dar totodată relativ al istoriei, trăsături identificate în motto-urile ce precedă romanul („Nimic nu se uită. Nimeni nu e uitat”, respectiv „Istoria veche nu se poate scrie pentru că nu avem destule documente, iar istoria modernă pentru că avem prea multe”) sînt reluate la nivel textual, regăsindu-se în opiniile, preocupările și precizările referitoare la istorie ale Larisei. Despre ea știm că e de părere că „toate așa-zisele amintiri și memorii sînt construcții post-factum. Nu ne amintim trecutul, îl construim”.