Rom nia literară, nr. 32

Scrise între 1986 și 1988 și publicate în volum după Revoluție, nuvelele din Statuia comandorului de Varujan Vosganian i-au adus autorului, în 1994, Premiul Asociației Scriitorilor din București. Reunite acum într-o a doua ediție, ele fac, din nou, obiectul unui pariu al scriitorului cu durabilitatea prozei sale de tinerețe: la treizeci de ani de cînd a fost pusă pe hîrtie și la aproape douăzeci și cinci de cînd a fost editată. În cuvîntul său introductiv, Vosganian o încadrează în categoria literaturii „de sertar” și evocă spusele lectorului său de la Editura Cartea Rom nească, Mircea Ciobanu, care l-a avertizat că oricît ar tăia din povestiri, „ceea ce rămîne nu poate fi publicat”. Tot autorul găsește numitorul comun al celor patru nuvele, referindu-se la personajele lor: „spațiul concentraționar în care trăiesc”.