în Orizont, nr. 6

Faţă de tomul apărut acum aproape două decenii, volumul recent (Polirom, 2018) aduce destule noutăţi, atît la nivelul organizării interne, cît şi pe palierul conţinutului propriu-zis. Grosso modo, cam jumătate din ediţia a doua este inedită, cuprinzînd interviuri realizate după anul 2000. Rostuirea lor în ansamblul volumului se produce în jurul mai multor articulaţii (pe care le-aş numi) matriciale, socio-profesionale, etice, identitare şi represive (deportarea în URSS sau în Bărăgan). „Intenţia a fost de a restitui o memorie pe mai multe voci, cu rezonanţe specifice fiecăreia dintre ele, cu raportări diferite la sensul care e atribuit rememorării vieţii, amintirii în general.”, scrie coordonatoarea volumului în Prefaţă. (...)