în Observatorul cultural, nr. 921

Apariţia, în limba rom nă, a celebrei lucrări The Greek Myths de Robert Graves poate fi considerată, fără a exagera, un eveniment literar de proporţii. Tradusă admirabil de Ciprian Șiulea, Miturile Greciei Antice este o sinteză esenţială nu numai pentru filologi, istorici, etnologi sau pentru cei interesaţi de mitologia greacă, în general, ci pentru orice cititor avid să exploreze adevărate cîmpii narative, care se revarsă, spectaculos, într-o multitudine de variante, generatoare, la rîndul lor, de conexiuni şi interpretări. Robert Graves inventariază, aşadar, aproape 200 de personaje şi episoade mitologice pe care le reconstruieşte sub forma unor naraţiuni captivante, urmate  de comentarii şi ipoteze privitoare fie la originea anumitor pasaje, fie la ocurenţa lor în  istoriile anticilor. Interpretările enunţate despre religii sau ritualuri din spaţiul mediteraneean, pentru care nu există documente de nici o natură, rămîn, admite  Graves, ipotetice. Rigoarea, verificarea surselor şi studiul comparativ sînt afirmate ca ipoteze de bază, de la care nu admite abatere în favoarea nici unei alte prezumţii: „Metoda mea a fost de a asambla într-o naraţiune armonioasă toate elementele risipite ale fiecărui mit, folosindu-mă de variante puţin cunoscute care ar putea contribui la determinarea semnificaţiei lui şi de a răspunde cît mai bine, în termeni antropologici sau istorici, tuturor întrebărilor care apar“.