- Cristina SELEUSAN
- Dosar de presă
- 0 likes
- 114 views
Apariție nouă la Polirom, anul 2017, cartea Maimuța și esența de A. Huxley (1948) te solicită ca lector în dublul efort de a înțelege lumea distopică, în antinomie cu cea utopică, idealizată într-un trecut in illo tempore, al cititorului sau personajelor, care devin treptat amnezice, fără identitate într-un sistem absolutist. Activitatea literară a lui A. Huxley are ca perioadă istorică intervalul celor două războaie mondiale și puțin după al doilea, temele din romanele sale atingînd, probabil în consens cu marile problemei ale epocii sale: dezumanizarea, devalorizarea, tehnologizarea prin dezumanizare, amnezia, agnosticismul, totalitarismul, teme grave care conduc omul spre căutarea unor valori exponențiale autentice. Titlul? Într-un fel absurd, într-o fragilă legătură cu imaginea ce deschide scenariul, imaginea alegorică, în care simbolurile științei care poate dezumaniza apar în ipostaza oamenilor de știință; Faraday, Einstein, cei care sînt umiliți de maimuțe, esența acestora fiind de fapt redusă la instinctul de primată, în care rațiunea pierde în favoarea unui adevăr propriu, prea personal, ca să devină absolut.