pe bookblog.ro

Ce m-a atras să citesc romanul Marele marinar? O femeie pe o barcă de pescuit din Alaska, singura femeie într-o lume dură a bărbaților. Ce căuta acolo? De ce a ales o astfel de viață? I-a făcut față? Toate aceste curiozități m-au determinat să încep să citesc. Cu atît mai mult cu cît povestea este desprinsă din realitatea trăită de autoare pe pielea ei. Femeile și bărbații sînt diferiți. Ca femeie te caracterizează vulnerabilitatea și fragilitatea. De aceea există domenii în care predomină femeile și domenii în care bărbații dețin monopolul. Însă Lili, eroina romanului, vine să anuleze astfel de „concepții prestabilite”. Alegerile ei nu au fost cele ale unei femei obișnuite. Nu și-a dorit soț, casă, copii. A preferat în schimb o viață trăită la limită, mereu în mișcare, mereu pe drumuri, într-o confruntare permanentă cu necunoscutul. Pentru că un stil de viață comod și linear ar plictisi-o de moarte… Astfel, Lili se angajează pe o barcă de pescuit alături de bărbați în fața cărora își va cîștiga respectul și aprecierea prin forțarea pînă la durere a propriilor limite. Va munci cot la cot cu ei, va sta de veghe noaptea, va suporta frigul și rănile fără să crîcnească. Pentru că începe să înțeleagă care este cea mai mare teamă a bărbaților vizavi de femeile venite acolo: să nu îi încurce, să nu își prezinte fragilitatea într-o lume atît de dură, unde slăbiciunea înseamnă moarte sigură.