Prin contribuțiile amintite mai sus, dar mai ales prin intermediul acestei lucrări, Emanuel Copilaș îmi pare că se impune drept unul dintre cei mai serioși și competenți cercetători ai regimului comunist rom nesc și ai fenomenelor conexe acestuia. Cartea pe care am analizat-o este una extrem de solidă prin prisma conceptelor puse în discuție, a faptelor analizate sau a concluziilor autorului, care denotă un simț istoric extraordinar. Emanuel Copilaș ne plimbă cu dezinvoltură și stăpînire de sine prin hățișul complex al unor teme sensibile și complicate precum naționalismul sau comunismul, bazîndu-se pe analiza corectă și extinsă a unei enorme literaturi de specialitate. Rezultă, astfel, o lucrare densă, dar inteligibilă, guvernată de acribie și profesionalism, coroborate cu o stăpînire impecabilă a temelor supuse reflecției. Autorul este un fin analist, atent la detalii și amănunte, cărora le imprimă o structură logică și o interpretare pe măsură. Cartea lui Emanuel Copilaș este una de care istoriografia rom nească avea nevoie pentru a mai face cîțiva pași înspre normalizare și ieșirea din retardul ce o caracterizează pe alocuri, mai ales că subiectele investigate vor cunoaște multe dezvoltări ulterioare. De altfel, în prefața lucrării, G.M. Tamás era de părere că această carte „promite că vindecarea Rom niei de sindromul Ceaușescu este totuși posibilă”. Așa este, dar, pe de altă parte, despărțirea de sindromul naționalismului, cel puțin în formele sale absurde, așa cum au fost concepute de comunismul rom nesc, este posibilă?
