pe hyperliteratura.ro

Soviany are o flexibilitate și un ambitus impresionante în textele sale. Un pariu extraordinar cu sine și cu propriile limite mi-a dat senzația că a fost următoarea sa carte, Moartea lui Siegfried, ieșită din tipar în 2015. Despre Moartea lui Siegfried aș putea să spun că este un roman al disoluției. De fapt, personajul principal, maiorul german nazist Siegfried von Kleist, situat în contextul Bucureștiului celui de Al Doilea Război Mondial și aflat la mijlocul vieții, conștientizează treptat că întreaga sa existență pînă în acel punct a fost o dedublare, o sforțare obsesivă de a-și refuza natura boemă și inerent viciată. Tînăr fiind și dornic să-i facă pe plac tatălui care a fost cadru militar, se înrolează și el, cu ideea bine înrădăcinată că odată ce-și va însuși regulile cazone ale traiului militar, și firea lui nevrotică se va însănătoși. Numai că nu se întîmplă asta. Jurnalul pe care-l ține pe ascuns, un jurnal cu iz prozastic, pe care-l consideră un semn de slăbiciune și de care i-e rușine, constituie mare parte din structura romanului. Un destin tragic, plin de evenimente neprevăzute, îl va duce pe maiorul neamț pînă la dezintegrarea psihică.