pe semnebune.ro

Interesant este ca niciunul dintre autori nu este vindicativ, nici nu isi regleaza conturile cu vreun militian/politist, nici nu incearca sa puna intr-o lumina proasta pe cineva in mod gratuit, nici nu se scuza pentru ca a mers cu viteza sau pentru ca a facut ceva in afara legii, ci pur si simplu cu totii povestesc mai mult sau mai putin detasat ceea ce li s-a intimplat sau auzit. Fie ca este vorba de petreceri studentesti la camin sau pe plaja, intrerupte de mascati sau militieni care se plictisesc, fie ca este vorba despre lucruri mult mai grave, autorii nu cauta neaparat sa ofere o morala. Concluziile le trag cititorii, iar, in unele cazuri, povestitul are rolul de a face dreptate sau, chiar de a aduce un semn de respect unui politist sau institutiei in sine, asa cum e cazul halucinantei povestiri a lui Radu Vancu. Din acest volum Politia nu iese sifonata atit de rau pe cit m-as fi asteptat la inceput, ci din contra, fiindca cei mai multi politisti sint oameni capabili si seriosi, iese chiar bine. Uscaturile sint peste tot si merita sa fie scoase in fata in orice situatie.