pe lapunkt.ro

Ciudatenia incepe de la bun inceput, odata cu titlul – Spre vai de jad si salbatie. Ca sa alegi o astfel de intrare in romanul pus in rama de colectia „Ego.Proza” a editurii Polirom, iti trebuie o puternica doza de dezinvoltura poetica, vecina cu gratia sau cu inconstienta. E din start un gest de scriitor. Cu sintagma aceasta drept lentila poetica puternic deformatoare te uiti in text si pastrezi intr-un colt al mintii nedumerirea – e oare proza poetica, sau ce-o fi? Si nedumerirea nu te mai paraseste pe masura ce inaintezi in poveste, cautind, ca si autoarea, centrul virtejului, daca nu cumva «golul trebuie sa fie esenta oricarei povesti, axul mereu miscator». (...) Tot ce ni se intimpla, dar n-avem o cheie de lectura, tot ce traim si ne scapa pare sa existe undeva, intr-o carte. Daca sint pagini indescifrabile si doruri nedeslusite, ele au fost scrise de ceea ce au sadit in noi nestiutele melancolii ale generatiilor dinainte. Cartea Veronicai D. Niculescu este despre cum se poate trai fara rest, in – locuind viata cu cartea vietii de scris. O subtila concurenta care are si un pret: un pret de insingurare. Spre vai de jad si salbatie are o frumusete stranie, derutanta, coplesitoare.