Introspectia practicata de catre Simona Popescu nu esueaza insa in paradigma traditionala si tocmai acesta este motivul pentru care spuneam anterior ca Exuvii poate fi citit ca text feminist al virstei postmoderne. Un ochi atent depisteaza aici intreaga serie de trairi culturale si textuale ale feminitatii, de la Virginia Woolf si Simone de Beauvoir pina la Elaine Showalter, Julia Kristeva, Helene Cixous sau Sandra M. Gilbert. Sensul subteran al introspectiei din Exuvii nu consta doar in regasirea unei identitati opuse (ori alienate, prin intermediul unui context dat, desi initial si aparent, cartea induce acest mesaj), ci crearea unei identitati livresti, finalitatea excursului incetind astfel sa mai fie psihologica si devenind textuala. Acest ego dobindit pare unul al feminitatii in general – un fel de „femeie textuala” – si constituie o premiera in literatura noastra.
