«Prietenia dintre Eliade si Sebastian a fost una de exceptie, nu numai prin profunzimea ei, dar si prin modul accidentat in care s-a manifestat. O prietenie dostoievskiana, daca n-ar fi si eugenionesciana. Pentru ca, la un moment dat, in jurul lui Sebastian Berenger, Romania se va rinoceriza in cercuri concentrice, atingind ultimul si cel mai intim cerc – al prietenilor», spune scriitorul Andrei Oisteanu, profesor de istorie a religiilor. 1935 este anul in care Eliade se inscrie in Miscarea Legionara, noteaza Oisteanu, in cartea sa «Religie, politica si mit» (Polirom, 2014). Mai mult, rememoreaza Andrei Oisteanu, in 1936, Mircea Eliade facea la Bucuresti, in locul lui Emil Cioran, corecturile la cartea acestuia «Schimbarea la fata a Romaniei». Incintat, Eliade i-a scris Cioran: «Capitolul despre evrei e admirabil». Este vorba chiar despre capitolul pe care Emil Cioran nu si l-a mai dorit in volumul reeditat dupa 1989, de Editura Humanitas, tocmai din cauza antisemitismului exprimat in acele pagini.