in Observator cultural

Dintre romanele aparute in anul abia incheiat, nu am nici o rezerva in a-l considera pe cel al lui Octavian Soviany, Moartea lui Siegfried (Editura Cartea Romaneasca), ca fiind cu adevarat memorabil, mult mai putin perisabil decit mare parte dintre cartile epocii noastre, intrucit – in plus fata de scriitura si constructia impecabile sau fata de pregnanta „lumii” fictionale – are si atuul de a fi mai putin tributar contextualului. Povestea ofiterului neamt pierdut intr-un Bucuresti al anilor ’40 – intr-un razboi care este si o confruntare a unor fantasme –, impletita cu umbre livresti din epoca unui Heinrich von Lleist, aceasta poveste are, cred, un suficient de puternic potential pentru a suscita interesul cititorului dincolo de prezentul imediat.