in Cultura nr. 544

Cu toate ca punerea in context si ridicarea deasupra evenimentelor nu caracterizeaza O istorie a Cenaclului de Luni, e bine sa remarcam viziunea netimorata. Faptele sint infatisate fara crosete si, adunindu-le cu rabdare, vom sesiza ca Daniel Puia-Dumitrescu regizeaza citeva dispute, lasindu-i pe protagonisti sa se sfadeasca. Abordarea aleasa este onesta si face lumina dupa un interval rezonabil de la disparitia Cenaclului. Un outsider, cu studii de filologie definitivate la Brasov, a intrat in dialog cu unii dintre insider-i. Nu i-au raspuns invitatiei Nicolae Manolescu si Mircea Cartarescu. Ar fi totusi de notat faptul ca la Universitatea „Transilvania” din Brasov au predat Alexandru Musina si Andrei Bodiu, ceea ce indica si posibilitatea unor afinitati induse. Metoda de lucru, axata asupra povestirilor personale, a adus rezultate frumoase, constituind o arhiva de opinii si de informatii. Daniel Puia-Dumitrescu pune cap la cap marturiile cu placerea colectionarului de antichitati. Aspiratia lui intima ar fi sa adune tot ce e inedit despre Cenaclul de Luni, nu sa expuna piesele rare sau valorile sigure.