pe lauracaltea.ro

Asta e, de fapt, partea cea mai reusita si mai interesanta a romanului: felul in care Ishiguro incearca sa reinvie mirabilul medieval, punind pe acelasi plan de existenta personaje si evenimente reale si miraculoase. Noi am zice acum ca aceasta intruziune a elementelor fantastice in real e de domeniul fantasy-ului, insa pentru mentalitatea medievala era de domeniul realului. Unul dintre motivele pentru care Evul Mediu ramine in continuare de neinteles si cu atit mai fascinant este acest amestec de realitate foarte acut simtita (natura foarte apropiata, intunericul foarte profund, frigul muscator...) si fantastic trait. Nu imaginat, trait. Acolo unde noi spunem ca e actiunea imaginatiei, ei spuneau ca e mirabilia, iar mirabilia exista, nu e o poveste.