pe adevarul.ro

Lectura scrisorilor ne creeaza, pe de-o parte, un apasat sentiment de tristete, legat de reamintirea uneia din cele mai dureroase perioade din viata multora dintre noi, dar, pe de alta parte, ea ne dezvaluie o anumita forma de rezistenta morala, intelectuala sau chiar fizica fata de represiunea la care regimul comunist ne-a supus, rezistenta ignorata adesea astazi, ca sa spun doar atit, desi este o lumina care ne parvine dintr-un trecut intunecat. Scrisorile trebuie citite printr-o prisma dubla: o data, ca expresie, uneori naiva, dar mai mereu induiosatoare, a unor stari de spirit personale si colective, dovedind curaj si speranta, in pofida anonimatului, lesne de inteles, in conditiile riscului evident; a doua oara, ca documente ale unei epoci pe care n-ar trebui s-o uitam atit de repede.