Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
- Barbu CIOCULESCU
- Dosar de presă
- 0 likes
- 88 views
Divizat in 12 volete, asemeni zodiacului, volumul Femei, raspintii imprevizibile, al lui Constantin Abaluta (Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 2015), ridica o prima intrebare, asupra subtitlului sau: „roman-graffiti”. O specie noua, a unui gen antic, cu o definitie in timp tot mai incapatoare, admitind atit explozia, cit si implozia. Intr-un cuvint inainte, poetic intitulat „Plutitoare cioburi de viata”, romancierul ne pune la indemana citeva ancore de lectura, pornind de la chiar imboldurile care l-au determinat sa scrie cartea, trasind portrete de femei, camee fugitive, fiinte care au aceasta caracterizare de a-i rula pe ecranul mintii atunci cind se asteapta mai putin. Scopul pomenirii lor ar fi, deci, unul cathartic. Femei, nu-i asa, «capricioase, voluntare, tandre si discrete, tenace si gata de orice sacrificiu».
Figurine, in fapt proiectii ale acelei «energii primordiale care ne insufleteste viata» si pe care adesea, in orgoliul nostru masculin, le trecem cu vederea. O pledoarie? Scrise, ca si cind ar fi niste amintiri, aceste „cioburi”, divers colorate, ar putea fi un Jurnal al unui seducator ascuns, consemnind funciara instabilitate a modelelor. Lectorul va inregistra disponibilitatea naratorului de a cerceta feminitatea, inca din copilaria acestuia. Creionind din schitele femeilor inconjuratoare un portret amplu – al povestitorului.