Cartea lui Eugen Istodor, care este un proiect original, ramine punctul cel mai luminos si mai inchegat dintre toate aparitiile. S-a vorbit poate prea putin despre aceasta carte, Vietasii de pe Rahova, subintitulata Din marturiile unor condamnati pe viata, prea ascunsa in rezonantele lansari care i s-au facut si care, poate, au ingropat miezul incins. Sint citeva povesti absolut fabuloase, iar interviurile, discutiile mai bine spus, creeaza o lume de dincolo de gestul in sine a omorului, o lume cu mame, tati, iubite, sotii, o lume din care pleci mai ingindurat, mai dornic sa te uiti, cu intelegere, la cei din jur. Publicistic vorbind, Vietasii de pe Rahova contureaza un proiect inchegat si de impact, bine lucrat si foarte bine asezat intr-un volum.