Rezultatul este pe masura: apelind la fapte relevante pentru propriul cimp de expertiza, universitarul socoteste suficiente argumentele depistate, astfel incit sa-si sustina tezele declinocentrice. In fapt, daca inlocuim, din subtitlul cartii, cuvintul „declin” cu cel de „metamorfoza” si verbul „a muri” cu „a regenera”, materialul cu ajutorul caruia se pledeaza poate ramine acelasi, dar capata un cu totul alt sens, mai putin subiectivizant. Cum se metamorfozeaza institutiile si cum se regenereaza economiile spune acelasi lucru: ca, pe plan institutional, se produc schimbari radicale, ca institutiile, dar si economiile sint angajate intr-o dinamica ce le transforma radical, pina la a le face de nerecunoscut. Nimic mai mult de atit nu poate fi insa asertat pe baza stiintifica. Restul sint proiectii, fantasmari, opinii, clisee. Desigur, globalizarea este un proces care obliga la reluarea chestiunii vietii si a mortii civilizatiilor, iar crizele economice constring specialistii sa caute remedii, dar si raspunsuri la intrebarea despre cauzele care le-au dat nastere.
