in revista 22, nr. 51-52

Andrei Oisteanu a mizat pe propriile modalitati de a se raporta la un trecut exploziv sau la episoade explozive din trecutul unor personalitati, si inainte de 1990, si dupa aceea. In aceasta privinta, il consider un inainte-mergator pentru tinara generatie de specialisti si de cercetatori care au mers, daca nu chiar pe urmele sale, macar in spiritul cercetarilor sale. Se poate observa, din chiar lectura titlurilor care au aparut sau care urmeaza sa apara in Seria de autor Andrei Oisteanu de la Editura Polirom, cit de temerar a fost, este si va fi acest cercetator, care a scris despre Imaginea evreului in cultura romana (2012), despre Mit si magie in cultura traditionala romaneasca (2013), despre Narcotice in cultura romana (2014) si care a scris si acum reediteaza Texte despre Mircea Eliade si Ioan Petru Culianu (2014). Este anuntat in pregatire un nou titlu, Sexualitate si societate, deci din nou tabuuri, din nou presiunea unor conveniente culturale, comportamentale si atitudinale pe care un cercetator independent le supune unei analize riguroase, le demistifica si ofera specialistilor si cititorilor obisnuiti roadele acestor cercetari.