Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
- Cosmin CIOTLOS
- Dosar de presă
- 0 likes
- 132 views
Foarte interesant (pentru cine are ochi sa verifice) e ca anaBASis respecta si repeta pina si structura din Apoi, dupa batalie...: o „deschidere” majoritar vintage irizata de inserturi personale, o suma de scurte poeme de atmosfera (pe unul l-am si reprodus) si, in ultima parte, o suita de poeme de asta data biografiste, in care fiorii antichitatii reprezinta minoritatea si contrapunctul.
Zero metafore, zero abstractiuni. Poezia lui Bogdan-Alexandru Stanescu e, dimpotriva, extrem de vizuala. Iata de ce teza verbozitatii cade. E de-ajuns sa extragem citeva cuvinte din tablou pentru ca deficitul cromatic si de contur sa fie imens. Ce-ar fi fost daca frumoasa moarta de-acum douazeci de milenii ar fi ramas acolo, neinsufletita de nimic, neresuscitata de delicatetea unei marturisiri? Nu stiu daca Bogdan-Alexandru Stanescu poseda ceea ce unii critici numesc „tehnica” (un concept cam confuz si cam functionaresc). Expansionismul sau verbal, alimentat de o imaginatie cultivata, demonstreaza insa ca are talent.
Carte de virf, anaBASis face un bine inclusiv primului volum de poezie semnat de B.A.S. Pentru ca-l inscrie retroactiv intr-un proiect literar intens personal, sau, mai elegant spus, cu vorbele unui poet optzecist, intr-o succesiune „lipita destinului”.