Mircea Cartarescu a venit cu o formula foarte inspirata („post-porno”) pe care a explicat-o ca fiind vorba de felul dezinhibat si lipsit de prejudecati cu care generatia de tineri adulti de acum abordeaza sexul, integrind in practicile sexuale de cuplu ceea ce odata era considerat daca nu perversiuni, atunci sigur un apanaj al pornografiei. Formula lui se sustine insa doar prin trei povestiri si oricum cititorii mai tineri nu vor gasi nimic atit de porno, din pacate… Unele personaje sint tarani care, cind nu merg cu vaca sau la fin, merg la biserica. Personajele din celelalte povestiri au iPhone si cont de Facebook, petrec in Vama Veche, beau Mojito sau calatoresc la Londra. Eu vad in aceste elemente realitatea generatiei de 30 de ani, nu coolness-ul. Dar proza contemporana romaneasca n-a fost niciodata suficient de contemporana in sensul ca a preferat sa evite astfel de detalii considerate prea mundane, prea vulgare, insignifiante. Or proza realista, asa cum o scriu nord-americanii de o jumatate de secol incoace si asa cum incerc si eu sa scriu, nu se fereste de astfel de marci ale prezentului.

Related products

Produs adăugat la favorite
Consimțământ pentru cookie-uri