in Orizont

Plasate in zona unei seriozitati a esentelor tari, aceste istori(sir)i ale unor clipe, intilniri sau perioade nu sint neaparat sumbre, intunecate, pesimiste, cum s-ar putea astepta. Dimpotriva, in functie de personaje, situatii si relatii, disectia minutioasa a realitatii in derulare se face prin straturi de umor sinostalgie, conversatie lejera, dialoguri rapide, replici spirituale. Starile alterneaza, exaltarea si tristetea se intilnesc firesc in fluxul imprevizibil, dulce-amarui, al contradictiilor ce modeleaza existente. Poate mai important, prozele lui Chivu nu au nimic pretentios, incremenit in elanuri demonstrative sau innamolit in tezisme, ci se bucura de o reconfortanta libertate a cuvintului, a imaginatiei si memoriei. […] Chivu are o aplecare notabila spre inregistrarea cutremurelor interioare, mascate de suprafete controlate, rigide, insensibile uneori. Durerile surde, gemetele inabusite, resemnarile, jumatatile de adevar, compromisurile, spatiile dintre cuvinte si priviri animeaza proza intr-un soi de crepuscul perpetuu. […] Remarcabil este echilibrul pe care scriitorul reuseste sa il mentina intre drama si comedia, adeseori absurda, a existentei, intre tandretea si lirismul anumitor pasaje si nonsalanta, pragmatismul, puseurile de detatare, abrutizare si cinism ale imediatului.