pe Bookia.ro

Alice Voinescu e in primul rind o autoare cu o solida cultura umanista (studenta la Litere si Filozofie, cu un doctorat in filozofie la Sorbona, preda estetica si istorie la Conservatorul regal de Muzica si Arta Dramatica, tine diverse cursuri si conferinte la Universitatea Libera din Bucuresti, despre care si vorbeste pe larg in cel de-al doilea volum al Jurnalului). Fiecare pagina de jurnal e o confesiune, sincera, autentica, a luptei cu sinele, fie ca e vorba de parcursul intelectual, spiritual, de relatia complicata cu avocatul Stello Voinescu, ulterior idealizata, dupa moartea acestuia, de problemele politice care culmineaza cu exilarea la Costesti.
Pentru iubitorii interbelicului, e o minutioasa si „din interior” dare de seama a unor vremuri framintate dar fertile din punct de vedere cultural, literar, in vreme ce pentru cei care aleg sa-l citeasca urmarind traseul devenirii individuale a unei fiinte necrutatoare cu sine, in incercarea de a se impaca cu o divinitate uneori absenta, nedreapta, alteori unic refugiu si consolare din calea tuturor represiunilor, e un indreptar, o minima moralia de tinut mereu aproape.