in Suplimentul de cultura nr. 452

E un roman foarte complex, cu o constructie ce ar putea parea prea alambicata, dar care, imi dau seama, este singura ce poate acoperi intreaga zona pe care autorul si-a propus s-o exploreze. In primul rind, principalul teritoriu care trebuie cartografiat este memoria. De aceea, primele pagini ale romanului sint dialogale, cei doi interlocutori fiind barbatul, maturul prezentului, care se scufunda samanic in tinutul abisal al memoriei, folosind ca fetis-pretext o fotografie veche, din liceu. In acelasi timp, incipitul are si un aspect de relatare istorica (in mod intentionat este adaptat si stilul la functionalitatea dorita)…
Sint, asa cum am spus, mai multe romane aici: este un coming-of-age novel, este roman istoric, este roman de armata, este fresca sociala. Este, inainte de toate, un roman al tineretii care trebuie citit ascultind 101, albumul Depeche din 89.